„50% dintre participanții la studiul GfK declară că au cumpărat de la un astfel de local în ultimele patru săptămâni. Fast-food-urile sunt frecventate cu precădere de către bărbați, în timp ce femeile optează mai degrabă pentru patiserii sau covrigării. Cei mai mulți dintre clienții acestor locații au între 25-34 de ani”, se arată în studiul realizat de GfK.
Pizzeriile, inclusiv cele cu livrare la domiciliu, sunt pe locul trei în topul preferințelor și au un public mai tânăr, pizza fiind consumată cu precădere de cei între 18 și 24 de ani. Pizzeriile sunt și opțiunea cea mai des întâlnită la persoanele cu venituri peste medie, în timp ce persoanele cu venituri foarte mici aleg patiseriile.
Acestea din urmă sunt la fel de populare ca și fast-food-urile în localitățile medii (între 50.000 și 200.000 de locuitori), în vreme ce pizzeriile sunt preferate în orașele mari, cu peste 200.000 de cetățeni, exceptând Capitala.
Doar 2% dintre români iau masa în oraș în fiecare zi, iar cei mai mulți, aproximativ 20%, mănâncă o dată până la de trei ori pe săptămână mâncare gata preparată.
Cei tineri și foarte tineri, între 15 și 24 de ani, sunt cei care au obiceiul de a cheltui cel mai des pentru a lua masa pe drum, mai ales cei din București și din orașele mari.
Locuitorii Capitalei și cei din marile orașe sunt campioni la frecventa consumului de alimente în afara casei, cu un procent dublu față de ceilalți români.
Persoanele cu venituri mari, de peste 4.000 de lei, sunt cele care mănâncă chiar mai des de o dată pe zi în oraș. Și tinerii, chiar dacă nu au deloc venit sau au unul foarte mic, obișnuiesc să mănânce în mers cel puțin o dată pe zi.
Cele mai populare locuri de cumpărare a unei mese sau gustări în afara casei sunt, în ordine: McDonald’s, KFC (Kentucky Fried Chicken), shaormerii, pizzerii, Fornetti, fast-food-uri independente, cafenele/snack-baruri/ bufet, Spring Time, Subway și Viva (situate în benzinăriile OMV).
Studiul a fost realizat de GfK România pe un eșantion de 1.000 de respondenți din toată țara, cu vârsta de peste 15 ani. Metoda folosită este cea a interviurilor față în față și are o marjă de eroare de+/- 3%.